În filozofia taoistă ritmurile naturii și timpul ca structuri ciclice reprezentau elementele care organizau viața și prin aceasta aveau influentță și asupra stării de sănătate, abaterea de la aceste elemente favorizând apariția dezechilibrelor energetice și în cele din urmă apariția bolilor.
În luna februarie este începutul noului an chinezesc (2013-anul șarpelui de apa). Este o perioadă foarte importantă deoarece acum se stabilește direcția de evoluție a stării de sănătate pentru tot anul care urmează. Luna februarie poartă denumirea de intersezon, care provine din faptul că este o perioadă de trecere dintre două anotimpuri, iarna și primăvara. Semințele care s-au adăpostit sub pământ în întuneric și se trezesc la viață odată cu venirea căldurii și izbucnesc cu putere ca și plantele care înfloresc și înverzesc primăvara. Echivalentul acestui fenomen în corpul nostru este reprezentat de următorul aspect: ținând cont că iarna energia este situată predominant în rinichi și prin aceasta influențează sistemele dependente de el (oasele, organele genitale, urechea), iar primăvara energia se mută în ficat și vezica biliară împreună cu corespondentele lor (ochi, mușchi, unghii, imunitate), se înțelege că luna februarie este o lună în care pot exista tulburări pe toate aceste sisteme. Dar elementul care reunește toate caracteristicile acestei perioade este elementul pământ, pentru că simbolic vorbind semințele germinează în pământ, iar plantele iși trag seva tot de aici. Astfel pământul este elementul care marchează începutul de an chinezesc, stabilind și susținând permanent evoluția noastră de-a lungul întregului an și chiar vieți.
SIMBOLISMUL PĂMÂNTULUI
Pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba, trebuie să spunem că în taoism întreg universul este guvernat de legea celor 5 elemente (lemn, foc, pământ, metal, apă) care stabilește corespondențe între aceste elemnte și fenomenele din natură (organe, culori, planete, plante, note muzicale etc). Să ne reamintim că și în Biblie omul este creat, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, din pământ căruia i se dă viață prin suflul (duhul sfânt) suflat în nări. Energia pătrunde în plămâni (element de metal aflat în legătură cu contemplarea și sinele superior dar și cu apărarea organismului și moartea), deci oarecum moartea face parte din destinul nostru de la început. Plămânii care se află într-o stare de vid înainte de prima respirație (iar vidul este locul de unde iau naștere toate lucrurile) se deschid odată cu prima respirație dând naștere vieții, noi de fapt putând spune că ne naștem și murim câte un pic cu fiecare respirație.
În corpul nostru elementul pământ este prezent peste tot fiind reprezentat de muşchi şi ţesutul conjunctiv; organele care reprezintă acest element sunt stomacul, splina şi pancreasul, fiziologic fiind vorba de digestie, metabolism, circulaţie, articulaţii, reglarea glicemiei, sistemul nervos central şi periferic, sângele, imunitatea; funcţiile psihice sunt gândirea conştientă, analiza, iar în cazuri patologice îngrijorarea şi obsesivitatea; culoarea corespondentă este galbenul şi gustul dulce, planeta care guvernează este Saturn.
În filozofia taoista ca şi medicina modernă elementul pământ se regăseşte în structura plexului solar, structura energetică şi anatomică în acelaşi timp, care are legătură cu ceea ce chinezii numesc focarul mijlociu, adică locul pe unde comunicăm şi asimilăm tot ce primim de la viaţă (alimente, emoţii) şi după caz, activitatea neurovegetativă la nivelul organelor interne (denumirea de creier neurovegetativ se referă la faptul că de aici sunt coordonate subconştient toate funcţiile organelor interne, lăsându-ne mintea conştientă să se ocupe cu gândirea şi funcţiile psihice superioare, altfel am trăi doar gândindu-ne cum să digerăm sau să respirăm).
ROLUL PSIHIC ŞI SPIRITUAL AL PLEXULUI SOLAR
Această structură a corpului nostru are legătură cu egoul, puterea personală şi instinctul de conservare. Echilibrul la acest nivel se manifestă prin autoapreciere, respect de sine, autodisciplină, curajul de a risca bazat pe intuiţie, moralitatea şi logica, tăria de caracter. Plexul solar este zona prin care interacţionăm emoţional cu cei din jur şi care ne avertizează despre energia negativă sau pozitivă din acţiunile celorlalţi (vezi senzaţia de gol în stomac). Dezechilibrul la acest nivel se manifestă prin nevoia continuă de aprobare, incapacitatea de a te aprecia, teama de abandon şi de a rămâne cu tine însuţi, hipersensibilitate la critică, fricile legate de aspectul fizic (îmbătrânire, chelie, îngrăşare).
Pentru prima dată la acest nivel noi ne individualizăm ca fiinţă, luând naştere egoul şi legat de el gândirea conştientă şi mintea. Mintea nu se odihneşte niciodată şi ne pune mereu alte şi alte probleme în faţă pentru a fi frământaţi şi agitaţi în continuu; astfel uităm că noi nu suntem mintea noastră ci fiinţe spirituale care conţin grăunţele de nemurire numit sine, aflat în suflet şi care vine de la Dumnezeu. Sinele înseamnă intuiţie, bucurie, trăirea momentului prezent şi conştiinţa că totul este un întreg inseparabil. Dacă subordonăm mintea sinelui, atunci ea va deveni un puternic instrument de adaptare şi rezolvare a problemelor de zi cu zi. În caz contrar vom deveni sclavii gândirii care ne va adânci din ce în ce mai mult în necazuri şi probleme, făcându-ne să uităm de sufletul nostru şi de adevăratul sens al vieţii. Dacă Descartes spunea “gândesc deci exist”, eu cred că pentru a fi în adevăr trebuie să afirmăm “iubesc deci exist”.
Ca să putem echilibra plexul solar şi trata problemele legate de acesta, trebuie să întelegem că vindecarea înseamnă a avea încredere în tine însuţi şi stimă de sine, căci a avea onoare înseamnă sănătate, iar spiritualitatea trebuie să se regăsească în muncă (atunci când faci cu plăcere şi te concentrezi la ceea ce munceşti). Dacă ne acceptăm viaţa aşa cum este, văzând partea plină a paharului, vom dezvolta o atitudine de apreciere şi mulţumire pentru tot ceea ce suntem şi ceea ce avem. În acest fel vom putea evolua şi ne vom putea vindeca, având în acelaşi timp tăria de a fi noi înşine.
DEZECHILIBRELE ŞI AFECŢIUNILE LUNII FEBRUARIE
În medicina tradiţională chineză plexul solar poartă denumirea de focar mijlociu. Dezechilibrul la acest nivel poate afecta splina, pancreasul şi stomacul. Semnele precoce că pancreasul este obosit sunt balonarea, senzaţia de oboseală intensă (sfârşeală) şi umflarea mâinilor şi picioarelor. Un alt semn des întâlnit sunt persoanele care deşi mănâncă puţin nu mai pot să slăbească, acest fenomen fiind numit obstrucţie (sindrom bi în chineză), adică tot ceea ce mâncăm se asimilează iar eliminarea este blocată. Spun chinezii că stomacul depozitează alimentele, iar splina şi pancreasul extrag esenţa energetică şi principiile nutritive hrănind cu ele toate celulele din corp până la vârful degetelor. Astfel se explică de ce când pancreasul se îmbolnăveşte ca în diabet, atât de multe aparate şi sisteme din corpul nostru se dezechilibrează. Putem enumera aici tulburări în funcţionarea rinichilor, sistemului nervos periferic, ochi, circulaţie, inima. Reamintim că zahărul prelucrat de pancreas prin insulină este singurul aliment pentru creier, astfel explicându-se oboseala mentală şi pierderile de memorie. De asemenea îngrijorarea şi obsesiile ajung în timp să dezechilibreze pancreasul, dând în cele din urmă diabet zaharat şi reciproc un om cu diabet este un om îngrijorat. Dezechilibrul pancreasului se manifestă şi prin oscilaţiile mari ale glicemiei (hipo-hiper glicemie) sau prin căderi de glicemie (transpiraţii reci, tremurături mâini, ameţeală, înceţoşarea vederii, leşin) care sunt de fapt boli ale depozitelor de glicogen din ficat şi sunt un semn că ficatul obosit nu mai poate ajuta pancreasul să metabolizeze zahărul.
Afecţiunile care ţin de pancreas acoperă în medicina chineză o arie mult mai vastă cum ar fi: tulburările de circulaţie periferică (varice şi tromboflebită), tulburări ale celulelor sangvine (hematii, leucocite, trombocite), tulburări articulare (toate tipurile de reumatism şi dureri articulare), tulburări ale sistemului nervos central şi periferic (polineuropatii, demielinizări, memorie, probleme emoţionale şi psihice), probleme legate de imunitate (bolile autoimune tip lupus, sclerodermie, dermatomozita). Când pancreasul secretă mai puţine enzime digestive, digestia este incompletă iar în cazurile extreme putem avea o diaree cronică. Tot de acest centru ţin bolile de stomac (ulcer, gastrite, reflux gastro-esofagian), menţionând în acest context că organismul nostru poartă în el numeroşi microbi cum ar fi Candida, Helicobacter etc; secretul pentru a menţine un echlibru digestiv bun este menţinerea unui ph neutru şi o floră intestinală normală. Şi o ultimă precizare: există în medicina chineză un nivel energetic numit tai yin (format din plămân şi pancreas) care este considerat locul unde se hotărăşte dacă o boală se vindecă sau pătrunde mai adânc în organism şi se cronicizează, un pancreas echilibrat fiind răspunzător de acest fapt.
CE TREBUIE SĂ FACEM PENTRU A FI SĂNĂTOŞI ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ
Este foarte important să pornim cu dreptul în procesul de vindecare şi de aceea luna februarie este extrem de importantă pentru reglarea organismului, în acest scop folosind acupunctura, completată de plante şi regim alimentar.
Ca puncte de acupunctură putem folosi următoarele: S36 (pentru ulcer, gastrite şi energizare, reglarea poftei de mâncare), S44 (pentru reflux gastro-esofagian şi vise determinate de o digestie defectuoasă), VU20, 21 (puncte care reglează bolile cronice de stomac, nivelul glicemiei, bolile reumatismale, tulburările leucocitelor şi limfocitelor, ajută la slăbit),VC12 (reglează plexul solar şi toate organele digestive, precum şi stările emoţionale), IG4, 11 (reglează imunitatea şi tranzitul intestinal), VB41 (reglează vezica biliară şi stomacul), SP 4,6 (reglează glicemia, sângele, articulaţiile, balonarea şi constipaţia), combinaţia VS6 cu R6 (pentru problemele de inimă, circulaţie cauzate de diabet), S25 (reglează colonul iritabil, diareea şi constipaţia).
Plantele recomandate în această perioadă sunt: păpădia, mesteacănul, afinul, dudul, urzica, coada şoricelului, gălbenele, sunătoare, salcâm, răchitan, silur, teci de fasole. Dintre plantele chinezeşti reţinem momordica, curcuminul, ghimbirul, mastic gum. Sunt recomandate, de asemenea, lecitina şi seminţele de in şi derivaţii de sulf tip msm, care ajută la refacerea mucusului şi a barierei digestive în faţa microorganismelor. Ca substanţe antimicrobiene şi antiparazitare se recomandă: goldenseal, cuişoarele, oregano şi seminţele de dovleac, precum şi nuca neagră.
Ca alimente se recomandă predominant alimente cu gust dulce şi secundar cele cu gust acru şi moderat sărat cum ar fi: morcov, ţelina, soia, varza, ciuperci, castravete, dovleac, carne de vită, mazăre, porumb, curmale, smochine, mandarine, portocale, piersica, para, orz verde.
Se recomandă, de asemenea, exerciţiul fizic şi tehnicile de relaxare şi evitarea umezelii care este fenomenul natural care oboseşte pancreasul. Folosind acupunctura nu numai că putem trata şi echilibra organismul şi afecţiunile menţionate, dar putem prevedea cu mult timp înainte care sunt punctele slabe ale organismului pentru a le putea debloca, evitând astfel să ajungem la boli cronice grave. Şi mai ales pentru că pe lângă tratarea bolilor şi dezechilibrelor care ţin de stomac, pancreas şi plexul solar, acupunctura ne ajută să avem un tonus fizic şi psihic bun, să fim pozitivi, energici şi eficienţi şi să scoatem la lumină ceea ce avem mai bun în noi. Dacă ne iubim corpul şi sufletul hrănindu-l cu alimente şi emoţii pozitive, vom deveni fiinţe echilibrate care vor face lumea un loc mai bun, pentru că şi noi suntem o parte din ea.
Articol apărut în Formula AS nr. 1055/2013